Povestea “Grădinii olimpice a Clujului” și a profesorului care a făcut din sport simbolul studențimii clujene interbelice

Publicat de Codruța Simina  /   December 03, 2012 - 1:31 pm  /   Publicat în Local  /   2 Comentarii

Academicianul Florea Marin crede că maestrul său, Iuliu Hațieganu “avea viitorul în sânge” / FOTO (c) redactiadestiri.ro

“Locul l-am găsit în plimbările mele pe malul Someşului. Cel mai potrivit loc este cu apă, cu aer, cu soare, cu arbori, o adevărată grădină olimpică în miniatură!”, scria într-un volum colectiv din 1944 profesorul Iuliu Hațieganu despre unul din proiectele sale cele mai îndrăznețe, Parcul Sportiv care astăzi îi poartă numele.

RedacțiadeȘtiri.ro continuă serialul dedicat creatorilor Clujului modern (a cărui primă parte poate fi citită aici) cu profesorul Iuliu Hațieganu, evocat de unul din foștii săi ucenici, academicianul Florea Marin, care, la cei 87 de ai ai săi, pare să-și amintească mai ușor de perioada în care era subalternul marelui profesor, decât de vremurile mai apropiate.

În memoria sa, Iuliu Hațieganu a rămas limpede, “Maestrul”, și unul din personajele decisive pentru ceea ce este astăzi Clujul: o școală medicală recunoscută, dar și un oraș cu unul din cele mai frumoase parcuri din Europa Centrală și de Est. Am ales dintre toate realizările profesorului Hațieganu episodul creării Parcului Sportiv, pentru că, în ciuda proverbului, istoria pare irepetabilă astăzi.

Este povestea unui lider iubit de clujeni care, prin propriul său efort, i-a inspirat pe restul conducătorilor: lideri administrativi, rectori, dar și pe oamenii simpli, iar împreună, au reușit să lase viitorului nu doar un parc, ci mărturia unei credințe: aceea că viața merită nu doar trăită, ci trăită sănătos.

*

“Se pare că ne jucăm, însă ne pregătim pentru apărarea patriei” spune dictonul latin inscripționat la intrarea Parcului Sportiv, ales de profesorul Hațieganu / FOTO Tiberiu Matei (c) redactiadestiri.ro

Profesorul Marin spune că sportul era o preocupare constantă a lui Hațieganu: “Profesorul Hațieganu era adeptul educației fizice în școală și în afară de școală, în viața fiecăruia. Așa. El a luptat prin toate mijloacele legale și a introdus educația fizică ca obligatorie în Universitate. Trebuie să fim preciși și să spunem că echipa U nu s-a format doar datorită insistenței profesorului Hațieganu, ci a întregii atmosfere care exista atunci în Cluj. Hațieganu a oficializat și a dezvoltat sportul în Universitatea clujeană, l-a transformat în Catedră de predat, unde a predat profesorul Liviu Telia”. 

Dealtfel, în 1919, Hațieganu a pus bazele clubului sportiv Universitatea, al cărui prim președinte a fost. Memoria sa este vie în rândul suporterilor, care l-au evocat la ultimul derbi într-un mode emoționant: înaripat, purtând o carte în mână.

Pe fondul credinței că sportul este o condiție esențială a vieții sănătoase și influențat de moartea fiului său Tuțu, în vârstă de doar 10 ani, Hațieganu a dorit să facă pentru copiii altora tot ce ar fi făcut pentru al său. “Parcul sportiv nu servește spectacolismului, ci este școala adevăratei educații fizice. Nu este stadion, unde 22 fac sport și 22.000 privesc, ci vrea să inverseze aceste cifre, ca 22.000 să facă exerciții și 22 de inși să privească”, sună crezul lui Hațieganu, notat în același volum colectiv.

Primarul de atunci al Clujului, Teodor Mihali, a înțeles importanța ideii lui Hațieganu și l-a sprijinit. La fel a făcut-o și rectorul de atunci al Academiei Agricole, profesorul Mihai Șerban, care i-a cedat lui Hațieganu, prin asociația ASTRA, o parte din terenul dorit. Aici, Marin Florea evocă un episod relatat și în monografia pe care i-a dedicat-o lui Iuliu Hațieganu: “Doamna Alma Popoviciu-Mohora, prima femeie stomatolog din România, i-a invitat la o agapă pe toți protagoniștii de la medicină și de la agronomie și, ce-a făcut, ce n-a făcut, a obținut din partea rectorului Șerban încă o bucată de teren pentru Parc”.

Mai mult, Iuliu Hațieganu a făcut în numele său un împrumut de 1 milion de lei de la Banca Albina, bani pe care i-a investit în crearea Parcului, în care au muncit, voluntar, medici, elevi, studenți și chiar foști bolnavi tratați în clinicile clujene.

Atât de iubit era profesorul, că atunci când s-a retras la Sibiu, după Dictatul de la Viena, a fost așteptat în vârful Feleacului de către o grupă de sportivi, care i-au oferit o cutie de lemn cu pământ luat din Parcul Sportiv. În vara anului 1945, familia Hațieganu a adus înapoi pământul în Parc: îl păstraseră în toată perioada ocupației maghiare…

Dealtfel, își amintește academicianul Marin, promovarea sportului, printre altele, se făcea și prin “Asociațiunea” ASTRA în tot județul. “Profesorul mergea în localități pe lângă Cluj, unde îl cunoșteau toți oamenii, și făcea adunări ale acestei Asociațiuni, care aveau rol de un fel de Universitate pentru oameni. Toate acestea le făceau în timpul liber, se îmbrăcau în costum național, nu mergeau să mănânce și să bea la țărani, ci să le spună cum să fie cât mai sănătoși”. Hațieganu iniția și călătorii medicale în satele din jurul Clujului, unde, alături de alți medici clujeni, făceau campanii de vaccinare a copiilor fără posibilități materiale.

Parcul Sportiv a fost inaugurat în 1932, iar din 9 iulie, 1992, poartă numele creatorului său.

Ce te învață un maestru

Marin Florea, la vârsta sa înaintată, poate fi găsit aproape în fiecare zi la Biblioteca Centrală Universitară, în Sala de lectură destinată profesorilor. Citește reviste medicale de specialitate și lucrează la o nouă carte, pe lângă zecile pe care le-a dedicat deja școlii medicale clujene. În evocarea maestrului său, Marin Florea insistă că personalitatea acestuia trebuie înțeleasă în deplin acord cu acele timpuri.

Iuliu Hațieganu a fost unul din marii maeștri ai școlii clujene de medicină, spune academicianul Florea Marin / FOTO (c) clujeanul.gandul.info

“Hațieganu spunea așa: dacă un mare maestru nu își lasă urmași de nivelul lui, atunci nu a fost maestru! Deci fiecare maestru căuta să-și adune cei mai buni studenți, să facă din ei maeștri. În timp ce acuma se întâmplă invers, mai ales în timpul comunismului, când vedea că unul este bun, îl dădea la o parte, că-l deranja. Mai ales în timpul comunismului…

Devotamentul pentru profesiunea pe care o practicau, cu toată dăruirea, fără un motiv personal. Totul se făcea pentru bolnav, dintr-un umanism extraordinar. Astăzi, tocmai asta lipsește, oamenii pun prea preț pe propriul profit și uită puțin că sunt în slujba bolnavului, că fără bolnav, nu au niciun rost. Asta era foarte important atunci, lipsa de egoism și de interes personal.

Nu se putea crea ceva măreț cum a fost ASTRA sau școala medicală clujeană dacă nu ar fi existat un substrat general, o atmosferă favorabilă și omul potrivit. Nu era atunci egoismul care există acum. Să primești tu niște articole sau niște noutăți științifice și să le ții pentru tine… nu exista! Era umanistă știința, și pentru bolnav, și pentru medici între ei. Dacă unul citea ceva într-o revistă germană, imediat atrăgeau atenția colegilor. Se făcea și copiere la aceste articole și se distribuiau”, își amintește bătrânul academician.

Tot el spune că Hațieganu vorbea perfect limba maghiară și le cerea și medicilor din subordinea sa să aibă în vocabular măcar câteva cuvinte în limba maghiară. Pentru a-i putea trata fără discriminare pe toți pacienții clujeni. Florea Marin a muncit alături de Iuliu Hațieganu în ultimii ani de viață ai acestuia. Încă își mai amintește cum Miliția a trebuit să mobilizeze toate forțele de care dispunea, la moartea profesorului, pentru a împiedica blocarea totală a circulației în oraș de către grupurile de oameni care veniseră să-și ia adio de la marele medic clujean.

***

În redactarea acestui text, ne-am folosit și de informațiile cuprinse în volumul “Iuliu Hațieganu”, scris de academicianul Florea Marin și publicat în 1999 la Editura medicală universitară “Iuliu Hațieganu”.

 

 

 

 

 

2 Comentarii

  1. Pingback: Redacția de știri și un bilanț cu plus - Adi Hădean

  2. Pingback: Topul lui Fărcaş 2012 | Tiberiu Fărcaş

Scrie un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi făcută publică. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

*


*

Copyright © 2012 Redacția de Știri.